Intre nevoi si dorinte

In viata, omul isi lasa pasii ghidati de doua tipuri de energii mobilizatoare: nevoile si dorintele.

Nevoile sunt acelea legate de hrana, de siguranta, de confort emotional, mai exact, nevoile sunt ale noastre, sunt niste impulsuri proprii, vitale pentru sanatatea noastra psihica, fizica si emotionala. Dorintele, pe de alta parte, tin de unele valori superficiale precum confort material ori  statut social sau profesional, cu alte cuvinte dorintele sunt niste nevoi demonstrative, departe de a fi vitale. Complexitatea umana face ca aceste doua energii sa fie adesea confundate si sa ne trezim uneori ca luptam chiar ani pentru a ne satisface o dorinta arzatoare, care la momentul indeplinirii nu aduce si sentimentul implinirii. De ce? Pentru ca nevoia care ne-a impins de la spate nu era pentru noi, ci pentru ceilalti.

In aceeasi ordine de idei s-a conturat si povestea cu talc ce urmeaza:

Un cocos, in dorinta de a se arata superior semenilor sai, se plimba tantos printr-o gradina, sapand cu ciocul, pe alocuri, in cautarea unor seminte mai de soi. Timpul trece, iar in timp ce semenii sai se hranesc normal cu ce gasesc, cocosul devine flamand, nemaintalnind nicio boaba de hrana. La un moment dat, privirile i-au fost atrase de o perla stralucitoare, ingropata pe jumatate in pamant.

Fara nici o ezitare, cocosul a tasnit catre ceea ce parea o boaba cu un gust nemaicunoscut, menita sa-i aduca gloria. A scurmat in tarana cu ghearele-i ascutite si a prins hulpav in cioc micuta sfera. Abia atunci si-a dat seama ca acel bob nu era unul de orez, asa ca l-a scuipat degraba pe pamant.

Chiar in momentul cand voia sa se indeparteze, plin de dezamagire, perla a strigat dupa el: “Eu sunt o piatra nepretuita, scapata din greseala dintr-un colier minunat. Nicaieri nu ai putea gasi o perla asemeni mie, caci nu pot fi intalnita in orice ocean din lumea asta. In lume exista miliarde de fire de nisip pentru fiecare seaman al meu. Mare noroc ai avut ca m-am aflat in calea ta. Daca m-ai privi cu atentie si cu pricepere, ai putea descoperi cat de frumoasa si valoroasa sunt.” Cocosul i-a mai aruncat o privire inainte de a pleca si a carait cu dispret: “Asa nepretuita cum te crezi, te-as schimba intr-o clipita pe o boaba de orez.”

Cele mai valoroase lucruri sunt date de nevoi, iar adevaratele nevoi sunt acelea fara de care nu poti trai, indiferent unde ai fi. Apa face obiectul uneia dintre nevoile noastre primordiale. Oriunde ne-am afla, avem nevoie de ea. Ea este insasi viata.